Miniștrii de Interne român și austriac Katelin Bratoiu (L.) și Gerhard Garner (R.) la aeroportul din Viena. / Imagine: © BMI/Jürgen Makowecz
Prin amabilitatea ministrului de Interne al Austriei, Gerhard Karner, și a omologul său român, Katelin Bredoiu, la aeroportul Schwechat din Viena, evenimentul marchează accesul parțial la spațiul Schengen și reprezintă un progres și o cooperare mai strânsă între țările implicate.
În timp ce fericirea față de relaxarea condițiilor de călătorie este evidentă pentru mulți cetățeni, există întrebări cu privire la integrarea deplină a celor două țări în regimul de frontieră Schengen. Garner a subliniat integrarea armonioasă între țări și a remarcat interese comune în domenii precum abuzul în materie de azil și traficul de persoane. În ciuda evoluțiilor pozitive și a angajamentului ambelor țări de a îmbunătăți sistemul de azil al UE, eliminarea controalelor la frontierele terestre rămâne incertă.
Voci critice, raportate de ORF, Helmut Brandstätter de la NEOS aruncă lumină asupra provocărilor și a nedreptăților percepute în implementarea actuală a sistemului Schengen. Brandstatter a descris integrarea regională drept un „efort incomod” și a avertizat că cetățenii României și Bulgariei vor continua să fie tratați ca cetățeni de clasa a doua. Această critică reflectă îngrijorarea că, în ciuda progreselor înregistrate în libera circulație a oamenilor pe calea aerului și pe mare, egalitatea deplină în spațiul Schengen nu a fost încă atinsă.
Cei doi miniștri de interne au subliniat pașii deja făcuți și planurile de viitor pentru consolidarea securității în spațiul Schengen. Printre altele, triplarea operațiunii Frontex la granița bulgaro-turcă, controalele sporite la frontierele terestre și întoarcerea solicitanților de azil au fost evidențiate ca parte a unui efort mai amplu de consolidare a sistemului european de graniță și azil.
România a fost lăudată pentru eforturile depuse de a consolida securitatea frontierelor sale externe și de a face progrese semnificative în lupta împotriva imigrației ilegale. Predoiu a subliniat că aceste eforturi merită recunoaștere și a subliniat importanța cooperării continue la nivel european pentru îmbunătățirea în continuare a gestionării azilului și migrației.
Efectele „Schengen-Air” sunt deosebit de remarcate la Aeroportul din Viena, unde sunt înregistrați un număr semnificativ de pasageri din România și Bulgaria. Günther Ofner, CEO al Flughafen Wien AG, a subliniat dezvoltarea pozitivă și importanța menținerii securității în strânsă cooperare cu autoritățile.
Deși „Schengen-Air” este o ușurare importantă pentru mulți, dezbaterea despre integrarea deplină și provocările existente în sistemul UE de azil subliniază complexitatea proceselor de integrare europeană. Viitorul va arăta modul în care aceste evoluții continuă să se desfășoare și ce pași trebuie luați pentru a integra pe deplin și în mod echitabil toate statele membre UE în spațiul Schengen.