În România, locul celui de-al patrulea oficial al meciului Paris Saint-Germain-Basaksehir, rasismul în fotbal nu este o problemă alb-negru – Firstpost

Bucureşti: În timp ce praful se ridică încă în noaptea acuzațiilor de fotbal rasist de la Paris, liniile de luptă sunt trasate în România, casa celui de-al patrulea oficial a cărui folosire a cuvântului „negru” a dus la eliminarea unui jucător în timpul meciului lui Basaksehir din Liga Campionilor împotriva lui Basaksehir. Paris Saint-Germain. Germain.

În timp ce unii cred că Sebastian Coltescu și comentariile pe care le-a făcut au fost produsul unei neînțelegeri lingvistice, alții îl văd doar ca un simbol al unei societăți pline de rasism și homofobie.

Asta s-a intamplat. În minutul 14 al meciului de marți a izbucnit o ceartă pe banda din cauza acuzațiilor că Coltescu l-a descris pe antrenorul asistent al lui Basaksehir, cameruneanul Pierre Webo, drept „negro”, adică „negru” în română.

— E negru acolo, spuse el.

Aceasta a devenit linia principală de discuție, una care a determinat atacantul Senegal Basaksehir Demba Ba să protesteze împotriva oficialului în limba engleză.

„Când pomenești de un om alb, nu spui niciodată „acest om alb”, spui doar „acest om”, așa că de ce atunci când menționezi un om de culoare spui „acest om de culoare?”, se poate auzi clar spunând.

Jucătorii au plecat, și au revenit a doua zi cu un alt grup de arbitri pentru a termina meciul De atunci, sportivii, sociologii și lingviștii din România au analizat fiecare cuvânt din toate aspectele și cu fiecare nuanță.

La București, multe voci cer răbdare până când UEFA își va da rezultatele.

Dar pe rețelele de socializare există critici pe scară largă la adresa autorităților europene de fotbal și sugestii de dublu standard pentru a nu răspunde atunci când sportivii români erau denumiți „țigani” – un termen peiorativ referitor la romi.

Dar președintele Federației Române de Fotbal (FRF) Răzvan Burleanu este ferm.

El a adăugat: „Aceste cuvinte nu au loc pe teren”.

Același lucru este valabil și pentru ministrul Sportului, Ionuț Straw, care s-a grăbit să-și ofere „scuzele în numele sportului românesc”.

Dar opiniile sunt împărțite în presa locală.

„În română, a spune că cineva este negru (‘negru’) nu este o crimă, ci o referire la culoarea pielii lui, cu o simplă precizie”, a spus veteranul jurnalist sportiv Ovidiu Iwanituaia.

Dar colegul său mai tânăr Teodor Gomați are o altă viziune.

„Este cea mai brutală expresie a rasismului”, spune el, „și esența umilinței”.

„Sportul, și în special fotbalul, nu poate fi imun la acest flagel actual al societății românești”, a subliniat șeful Consiliului Antidiscriminare, Csaba Asztalos.

„lax”

Asztalos s-a obișnuit cu aceste chestiuni prin alte incidente în care fanii au imitat strigătele maimuțelor sau au aruncat o banană în direcția unui jucător brazilian.

Într-un interviu acordat Agence France-Presse, el a denunțat „laxitatea” cluburilor și a Ligii Române de Fotbal.

În Bulgaria, învecinată, evenimente similare au fost martorii unui meci de calificare la Euro 2020 împotriva Angliei în octombrie 2019.

Neînțelegerile ulterioare au dus la demisia antrenorului Bulgariei Krasimir Balakov, alături de președintele Federației Bulgare, Borislav Mihailov.

UEFA a impus anterior sancțiuni mai multor cluburi bulgare, precum și naționalei, din cauza „comportamentului rasist” din tribune.

În 2014, susținătorii lui Levski Sofia au sfidat în mod deschis o campanie a Comisiei Europene prin publicarea unui banner pe care scria „Spune da rasismului”.

Tot în Balcani, zgomotele maimuțelor și scandările rasiste au dus în mod repetat la aplicarea de amenzi federațiilor croate, sârbe și muntenegrene și la meciuri cu ușile închise pentru echipele naționale respective.

Dacă Federația Croată condamnă în mod regulat un astfel de comportament, uneori însoțit de cântece naziste, ea pune în totalitate vina pe „huligani”.

În 2012, Belgradul a fost scena unei certuri în masă la finalul unei calificări la Campionatul European UEFA Under-21 dintre Serbia și Anglia.

Suporterii sârbi, care îl aplaudau pe Danny Rose, jucătorul naţionalei Angliei, au luat cu asalt terenul, în timp ce jucătorii şi conducerea celor două echipe au schimbat insulte şi lovituri.

A vizat Roma

În România, analiştii spun că principalele ţinte ale discursului instigator la ură sunt romii.

Jello Domenica, un sociolog din minoritatea romă, obiectează atunci când susținătorii săi scandează „Moarte romilor” sau ridică pancarte salutând mareșalul pro-nazist Ion Antonescu, care a cerut „soluția finală” (exterminarea) romilor în timpul revoluției. . Al doilea război mondial.

Potrivit Dominica, sancțiunile impuse de UEFA – în mare parte amenzi și meciuri jucate cu ușile închise – și-au atins parțial obiectivul, deoarece fanii au început să „le fie frică să nu fie sancționați”.

El a adăugat pentru Agence France-Presse: „Dar constrângerea singură nu rezolvă problema atâta timp cât nu este însoțită, sau mai degrabă precedată, de educație în această problemă”.

Bulgaria, ca și alte țări din regiune, a înăsprit pedepsele împotriva revoltăților, iar aceștia sunt acum supuși amenzilor de până la 2.500 de euro și 25 de zile de detenție.

România, la rândul ei, a „depus eforturi” pentru a combate rasismul, „dar mai este mult de parcurs”, spune Ashtalos.